|
|
Atentie : Textul de mai jos este doar un preview al referatului! Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
LITERATURA ÐI JOCUL
-eseu-
Eclipsat de marile teme ale lirismului, cum ar fi iubirea sau istoria, jocul a devenit mai degrabþ motiv adiacent unei alte teme, copilþria, decât o temþ în sine. Gândindu-ne la clasificarea fþcutþ de Roger Caillois putem spune cþ fiecare categorie se regþseðte în literaturþ: lui Nicþ îi plac vârtejurile, apoi preferinøa sa devine simulacrul. Ulise participþ la jocuri agonice, în timp ce la petrecerile selecte din „Mândrie ði prejudecatþ” cele de noroc, cþrøile mai precis, sunt apreciate de invitaøi. Aici, sþ joci cþrøi cu o persoanþ importantþ este o onoare ði jocul devine un mod de a lega prietenii sau mþcar relaøii puøin cordiale.
Cel mai cunoscut monument românesc ridicat copilþriei, „Amintiri din copilþrie”, ilustreazþ foarte bine relaøia de complementaritate dintre joc ði copilþrie. Copilul Nicþ se joacþ mereu. Fie cþ este vorba de furtul cireðelor sau de înscenarea unei slujbe bisericeðti ori de jocul cu bþøul, atitudinea copilului este de nepþsare puerilþ. Un lucru foarte important, demn de a fi observat, este prietenia legatþ între Nicþ ði tovarþðii sþi de joc.
Un exemplu în acest sens consider poezia eminescianþ „Copii eram noi amândoi”. Între cei doi fraøi, mai probabil de cruce decât de sânge, se înfiripþ o legþturþ puternicþ avându-ði originea în jocurile copilþreðti. Imaginaøia lor nestþvilitþ transformþ în turnul Vavilon un castel din cþrøi de joc ði niðte sþrmane broaðte în inamici de temut. Omul matur vede cât de nesemnificative erau jocurile lor, dar realizeazþ ce preøioasþ era torþðia prietenului sþu. Sfârðitul poeziei reprezintþ un suspin dureros al poetului cu privire la despþrøirea lor doar fizicþ întrucât într ei existþ o legþturþ pe care nici moartea nu o poate distruge: „Ah! V-aøi dus, visuri, v-aøi dus!/ Mort e al meu frate./ Nimeni ochii-i n-a închis/ În strþinþtate - / Poate-s deschiði ði-n groapþ!║ Dar ades într-al meu vis/ Ochii mari albaðtri/ Lumineazþ - un surâs./ Din doi vineøi aðtri/ Sufletu-mi trezeðte.”
Acest referat a fost vizualizat de 76 ori
|
Voturi: 
|
|